Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor al elitei interbelice și continua poveste a EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, pe strada Polonă, nr. 19, o vilă modestă prin dimensiuni, dar monumentală prin încărcătura istorică, stă așezată ca o mărturie tăcută a unei epoci traversate prin echilibrul dintre putere, cultură și discreție. Casa Gheorghe Tătărescu, nu simplu refugiu personal, ci un spațiu în care viața publică și cea privată se întrepătrund într-un dialog atent calibrat, depășește statutul de simplu monument arhitectural. Ea păstrează în zidurile sale memoria unei Românii interbelice plurale, conflicte și compromisuri, fiind, astăzi, spațiul cunoscut sub numele EkoGroup Vila, un reper cultural care evită efemerul și cultivă responsabilitatea memoriei.

Casa Gheorghe Tătărescu: între puterea interbelică și continuitatea EkoGroup Vila

Figura complexă a lui Gheorghe Tătărescu, lider politic în momente cruciale ale României moderne, se reflectă în contururile și detaliile acestui cămin restrâns, construit cu un simț rar al proporției și sobrietății. Vila sa, delimitată de rigori estetice și funcționale, a fost martora unei societăți în care puterea nu se declara prin ostentație, ci prin austeritate și etică. Astăzi, acest spațiu, cunoscut drept EkoGroup Vila, își deschide pragul către cultura contemporană, păstrând cu grijă și o recitire sensibilă a trecutului său.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), departe de a fi o figură unilaterală, și-a construit o carieră marcată de idealuri democratice și compromisuri politice dure. Doctor în drept, cu o teză despre regimul electoral românesc, el a pledat pentru transparență și sufragiu universal reale, prefigurând dificultățile democratice ce aveau să devină definitorii pentru epoca sa. Tătărescu a fost prim-ministru în două mandate distincte (1934–1937, 1939–1940), perioade în care România a oscilat între speranța modernizării și presiunile autoritarismului, internaționalismului și tensiunilor geopolitice.

Ascensiunea sa în Partidul Național Liberal a fost marcată de confruntarea dintre generații și curente politice divergente, iar relația cu regele Carol al II-lea a complicat nu puțin meandrele puterii din acei ani. În timpul mandatului său, Tătărescu a promovat reforme și sprijin pentru cultură, devenind membru de onoare al Academiei Române, dar nu fără a contribui și la erodarea democrației parlamentare prin politica de cenzură și stări de asediu.

Casa ca extensie a puterii și a discreției

Proprietatea din Strada Polonă nu s-a înălțat ca un monument al opulenței, ci a făcut alegerea unui echilibru subtil între funcțional și simbolic. Mai degrabă decât o vilă impunătoare, casa este o construcție cu o scară relativ redusă pentru un premier, cu un birou discret situat la entre-sol, intrarea lui aproape ascunsă pe lateral, subliniind o formă etică a exercitării puterii – fără spectaculozitate, dar cu eficiență.

Această alegere arhitecturală reflectă viziunea lui Tătărescu asupra funcției publice și asupra locului pe care o casă trebuie să-l ocupe în viața politică, un spațiu interior, dar nu unul total privat; un loc în care puterea cunoaște limitele moderației și reținerii.

Identitatea arhitecturală: între mediteranean și neoromânesc, sub semnătura Zaharia și Giurgea

Casa a fost proiectată în două etape de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, ale căror semnături se recunosc în compoziția care evită simetria rigidă și în detaliile cu accente regionale. Stilul este un dialog între o răcoare mediteraneană – vizibilă în luminozitatea și deschiderea către grădină – și elemente neoromânești, cum sunt portalurile în spirit moldovenesc și coloanele filiforme tratate variat.

• Portaluri cu influențe moldovenești, ce evocă o tradiție arhitecturală profundă.
• Șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși, încadrat de o absidă cu valențe neoromânești, element ce a inspirat ulterior și alte case importante din București.
• Feronerie din alamă patinată, care completează o ambientare rafinată, fără excese decorative.
• Parchet din stejar masiv lucrat cu meticulozitate, combinând esențe diferite pentru o variație subtilă cromatică.

Interiorul exprimă o cultură vizuală ce respectă calitatea execuției și proporțiile ca forme de etică – nu doar estetică. Sala de primire generoasă, luminoasă, deschisă către o grădină discretă, creează un echilibru între reprezentare și intimitate. Bucătăria, izolată la entre-sol și accesibilă printr-o scară secundară, păstrează o distanță între viața privată și cea publică, o alegere care semnalează apartenența la modelele aristocratice sud-est europene contemporane.

Arethia Tătărescu: motor cultural în umbră

În ecuația Casei Tătărescu, prezența Arethiei, soția premierului, a fost esențială și profundă. Figură recunoscută sub numele „Doamna Gorjului”, ea a fost responsabilă cu răspunderea culturală și estetică a reședinței, vegheată pentru a nu cădea în exces sau grandilocvență. Implicată în binefacere și susținerea artei, Arethia a fost apropiată de personalități precum sculptorița Milița Pătrașcu și a jucat un rol notabil în revenirea lui Constantin Brâncuși în cultura românească, inclusiv în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu.

Semnificativ este că beneficiara oficială a proiectului este Arethia Tătărescu, un aspect care vorbește despre influența ei directă și constantă în elaborarea unui spațiu ce urma să reflecte valorile familiei și ale elitei culturale din care făceau parte.

Ruptura comunistă: decăderea simbolică a unui spațiu al elitei

Cu prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu după 1947, destinul casei se intersectează cu brutalitatea regimului comunist care vede în reședințele vechii elite o sursă de „vină” simbolică și materială. Naționalizată, compartimentată și supusă unor intervenții stricte și nepăsătoare, vila își pierde semnificația originală. Finisajele grav afectate, grădina simplificată și funcțiunile improprii transformă spațiul dintr-un refugiu al echilibrului într-un obiect marginalizat și degradat.

Arestarea lui Gheorghe Tătărescu și dispariția numelui său din discursul oficial au consolidat tăcerea în jurul casei, care devenise un spațiu mut al unei istorii neacceptate și reprimate.

Post-1989: controverse, intervenții și încercări de restabilire a sensului

Regimul democratic adus de Revoluția din 1989 a deschis posibilitatea recuperării, însă Casa Tătărescu a trecut printr-o perioadă chinuită de haos decizional, intervenții necorespunzătoare și funcțiuni nepotrivite, precum transformarea temporară în restaurant de lux – un simbol problematic al tranziției românești.

Intrarea în proprietate a lui Dinu Patriciu a intensificat polemica, dat fiind statutul său de arhitect și om public, în contrast cu modificările care desființau armonia proiectului original. Ulterior, o firmă britanică a preluat imobilul și a demarat un proces mai atent de restaurare, revenind cât mai aproape de viziunea Zaharia–Giurgea, recucerind proporțiile și materialele care dau spațiului integritatea sa.

Această evoluție reflectă nu doar o lecție despre patrimoniu, ci și o meditație asupra modului în care societatea românească alege să contracareze uitarea și să dialogheze cu ambiguitățile trecutului său politic și cultural. Dimensiunea modesta, biroul premierului la entre-sol și grija pentru detaliu rămân puncte esențiale în această dezbatere.

EkoGroup Vila astăzi: păstrarea memoriei în dinamica contemporană

În forma sa actuală, EkoGroup Vila este mai mult decât un spațiu cultural funcțional – este continuarea vie a unei istorii complexe. Numele reflectă o relație asumptă, ce nu silește la negarea trecutului, ci îl integrează într-un circuit contemporan de evenimente și dialoguri. Accesul publicului este controlat și contextualizat, oferind vizitatorului oportunitatea de a înțelege nu doar arhitectura, ci și povestea complexă a omului și a epocii pe care le face palpabile.

Casa devine astfel un spațiu de reflecție critică, nu un simplu fundal estetic, oferind un cadru în care memoria, cultura și arhitectura se intersectează cu responsabilitatea prezentului.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician important al României, de două ori prim-ministru în perioada interbelică și imediat postbelică, o figură a Partidului Național Liberal cu un parcurs politic ce a combinat idealuri democratice cu compromisuri în fața unor contexte dificile.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului XIX, cele două personaje având epoci și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural caracterizează Casa Tătărescu?
  Casa reprezintă o sinteză între influențe mediteraneene și elemente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu detalii artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului și a vegheat la coerența estetică și culturală a vilei, reflectând implicarea sa în inițiative artistice și sociale.
• Care este funcția clădirii astăzi?
  Actualmente, clădirea este cunoscută ca EkoGroup Vila și funcționează ca un spațiu cultural accesibil controlat, ce păstrează identitatea istorică, oferind acces vizitatorilor în context cultural și de evenimente.

Explorarea Casei Gheorghe Tătărescu este o invitație la traversarea unui secol de istorie românească prin prizma unei locuințe încărcate de semnificații. Este un spațiu în care discreția arhitecturală și detaliul artistic păstrează ecoul întâlnirilor dintre elitele interbelice, iar azi transformarea în EkoGroup Vila deschide o poartă spre înțelegerea continuă a memoriei. Vizitatorul este invitat să pătrundă într-un univers în care istoria nu se consumă ca o poveste a trecutului, ci ca o conversație vie, permanentă, cu responsabilitatea prezentului.

Pentru o experiență autentică, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila și să programați o vizită care să descopere subtilitățile arhitecturale, artistice și istorice ale acestui spațiu unic.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.